“Dumnezeu poate să aducă trezire chiar și la sfârșitul veacurilor. Când găsește oameni care să fie cu toată inima pentru El, atunci El va lucra. Dumnezeu este același, Isus Hristos este același, ieri, și azi, și în veci! Cel care a lucrat în vremurile din vechime, Cel care a ridicat poporul Său de fiecare dată când s-a aflat într-o situație de cădere… Nu-i vorba de lucrarea vreunui om, ci de ceea ce poate să facă El. Ar fi bine să ne întrebăm totuși “de ce întârzie trezirea?”, sau mai bine zis “de ce lipsește?”, pentru că neamul acesta niciodată n-a cunoscut manifestarea puterii lui Dumnezeu în această formă.
Țara aceasta niciodată n-a avut parte de o trezire adevărată și, dacă este de așteptat ceva, acest lucru ține de mobilizarea creștinilor, de trezirea lor mai întâi. Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă… (Is. 59:1)
Dumnezeu este atotputernic, Cuvântul Său are putere, sângele Domnului a fost vărsat, epoca harului încă nu s-a închis, ușa corăbiei stă deschisă, ultimul om încă n-a intrat, mai este vreme pentru încă un seceriș!
Ce vom face noi într-o vreme de sfârșit ca aceasta? Ne vom preda cu totul Lui? Vom cere ca focul dragostei Sale să ne aprindă inimile pentru El și pentru cei ce se pierd în jurul nostru? Ne vom consuma în mijlocire pentru un popor care aleargă neîncetat spre abis?”
O singură dorință pentru 2016 – “Doamne, adu trezire peste neamul acesta!”
Filed under: Trezire
