“Nu este nimeni care să cheme Numele Tău sau care să se trezească şi să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns faţa Ta…” (Is. 64:7)
Ce constatare tristă făcută de Domnul privind peste Israel, poporul Său ales din vechime!
Însă care ar fi afirmația Sa astăzi, privind peste mulțimea numeroasă a celor care se numesc creștini (ucenici ai Săi) în țara noastră? Câți sunt cu adevărat creștini treziți, oameni ai lui Dumnezeu care să mențină această stare în mijlocul unei creștinătăți adormite?
Dumnezeu ne-a făcut parte de harul de a petrece o săptămână de rugăciune pentru trezire împreună cu frați veniți din diferite părți ale țării. Ne-am unit împreună în același duh, ca să cerem vremuri de înviorare peste țara noastră, peste toți cei ce poartă numele de creștin, indiferent de denominația din care fac parte.
Credem că este ceasul trezirii pentru neamul acesta, având în vedere împrejurările de acum care arată clar cât de aproape este revenirea Sa pentru a-Și lua Mireasa acasă. Cerem trezire pentru ca Numele lui Dumnezeu, care atât de mult a fost batjocorit să ajungă recunoscut și slăvit de mulțimi de oameni gata să-Și dedice în întregime viața în slujba Sa. Cerem trezire pentru ca slava lui Dumnezeu să se coboare și să aprindă vreascurile noastre uscate cu focul sfânt al Duhului Său (Is. 64:1-2).
Dumnezeu să se îndure de poporul nostru și să mai facă un seceriș de suflete pentru Împărăția Sa acum, în al doisprezecelea ceas al istoriei!
Înmulţeşte poporul, Doamne! Înmulţeşte poporul, arată-Ţi slava; dă înapoi toate hotarele ţării. (Is. 26:15)
Un mesaj care sintetizează căutările noastre din timpul săptămânii de rugăciune de la Râșnov.
Filed under: Trezire