John Hyde (1865-1912) a fost un extraordinar om al rugăciunii, cunoscut și sub numele “Praying Hyde” în India, pe câmpul de misiune și în toată lumea. John a petrecut ore cu Domnul său în rugăciune, uitând de somn și de hrană, spunând: “O, Doamne, dă-mi suflete sau mor!”
John a crescut într-o familie evlavioasă, tatăl său fiind un slujitor prezbiterian care s-a rugat mult să fie trimiși lucrători la seceriș, iar trei din cei șase copii ai săi au fost trimiși ca răspuns la rugăciune.
El a înțeles că Dumnezeu îl chema misionar în India și a plecat în 1892 să predice în regiunea Punjab. Pe drum, a citit un mesaj de la un prieten care a spus că-I va cere lui Dumnezeu să-l umple cu Duhul Sfânt. S-a supărat la sugestia că el nu ar fi avut deja Duhul. Cu toate acestea, apoi s-a smerit și s-a rugat lui Dumnezeu pentru ajutor.
La bordul unui vas, John a găsit o scrisoare de la un prieten de familie pe care îl respecta și îl admira mult. Scrisoarea era scurtă și spunea: “Eu nu încetez să mă rog pentru tine, dragă John, până când vei fi umplut cu Duhul Sfânt”. Mândria lui John a fost atinsă și acesta a reacționat cu supărare la afirmația că nu ar fi fost umplut cu Duhul Sfânt. Cu toate acestea, convingerea a devenit mai puternică și după câteva zile s-a predat cu totul Domnului: “În cele din urmă, într-un fel de disperare, am cerut Domnului să mă umple cu Duhul Sfânt, iar în momentul în care am făcut acest lucru, întreaga atmosfera părea să se clarifice. Am început să îmi văd bine starea, și ce ambiție egoistă am avut. […] Am fost convins […] că, indiferent care va fi costul, am nevoie să fiu plin de Duhul. Aș face chiar orice, dar vreau Duhul Sfânt cu orice preț. La scurt timp după aceea, John își condamna viața lui de mai înainte: “Am dezonorat Numele lui Hristos, trebuie să mărturisesc că am predicat un Hristos care nu mă eliberase de păcat.” După aceea, Dumnezeu l-a eliberat și l-a pregătit pentru a fi un vas al Lui.
Misiunea sa a câștigat la început câțiva convertiți și a îndurat persecuție, așa că a început să se roage mult mai intens. Din 1899 a început să petreacă nopți întregi în rugăciune către Dumnezeu. În 1904, a început să participe la o conferință în Sialkot. Acolo a format Uniunea de rugăciune Punjab, ai cărei membri se rugau pentru trezire spirituală. În 1908, a declarat la conferință că visul său era mântuirea unui suflet pe zi, iar un an mai târziu, au fost peste 400 de convertiți. Am extras alăturat câteva fragmente despre Trezirea din Sialkot (click pentru vizualizare)
În luna aprilie 1911 s-au alăturat unui evanghelist J. Wilbur Chapman într-o vizită de evanghelizare a trei orașe din Anglia, inclusiv Shrewsbury, Shropshire. Imediat după aceea a rămas cu prietenii în Țara Galilor, unde a căzut bolnav. El s-a rugat intens atunci, unul din prietenii săi explicând: “Sarcina de Shrewsbury a fost foarte grea, iar povara Mântuitorului meu l-a dus în mormânt”. Inima lui s-au mutat din poziția sa normală (în stânga) la dreapta. A plecat acasă în America, unde i-a fost descoperită o tumoare pe creier și a murit acolo după o operație, în februarie 1912, la vârsta de 46 de ani. Trupul său a purtat amprentele unei vieți de rugăciune, ultimele sale cuvinte fiind: “Proclamați victoria lui Isus Hristos!” (“Shout the victory of Jesus Christ”).
Prin activitatea sa misionară în Sialkot, mai târziu milioane de oameni s-au întors la Isus Hristos, din semințele Evangheliei pe care le-a plantat.
Surse: http://healing2thenations.net/papers/prayinghyde.htm , https://en.wikipedia.org/wiki/John_Nelson_Hyde
Filed under: Trezire
